Am fost intotdeauna un mare fan al lucrurilor puse pe hartie. Inceputul lui ianuarie m-a gasit insirand obiective si planuri pentru noul an. Evident asteptarile difera de la individ la individ, insa tragand linie am gasit unele lucruri pe care le consider de interes general. Probabil pentru simplul fapt ca sunt generatoare de stari de bine. Pe rand, nu neaparat in ordinea importantei.
Voluntariat. 2010 va insemna pentru mine implicarea in minim 3 actiuni de voluntariat. Si pentru ca am trecut-o pe hartie, era normal sa identific si 3 posibile destinatii. Crucea Rosie va fi in mod sigur una dintre ele, urmata de o actiune de ecologizare/plantare copaci, iar cea de-a treia s-ar putea invarti in jurul zilei de 1 iunie. Atentie copii, vi se pregateste ceva!
Lectura. Cum telecomanda urca vertiginos in topul personal al celor mai detestate obiecte, mi-am propus lecturarea a minim doua carti lunar. Si da, incerc sa renunt definitiv la televizor.
Limbi straine. Nu cred sa existe persoana careia limbile straine sa nu-i starneasca interesul. Ba am vrut sa invatam candva, ba am uitat si am vrea sa ne reimprospatam putin memoria. Cert e ca 2010 este anul spaniolei si francezei pentru mine. Despre metode de invatare am mai scris aici.
Nutritie si sport. Desi pare un simplu cliseu, miscarea si mancatul (mai) sanatos au si ele prioritate ridicata in noul an. In plus am observat ca merg oarecum mana in mana, fiind destul de greu sa le desparti.
Tu ce planuri ai pentru noul an? Ce stari de bine ne sugerezi?
9 Comments
Eu unul plănuiesc să nu mai fac atâtea planuri, să fac ce am chef să fac și atunci când am chef să fac.
Viața e mult prea complexă ca să o poți controla, și cu cât încerci mai mult să o controlezi, cu atât îți mărești șansele de a o da în bară.
Și cei care chiar par a deține controlul total și a fi reușit complet în viață, poți fi sigur că ei sunt cei mai fucked up dintre toți.
Adi, daca reusesti sa faci si jumatate din cele propuse ai avut in mod sigur un an bun. Partea cu voluntariatul imi place mult. Succes!
Super, sa ne zici si noua daca citesti niste carti interesante ce merita citite. Nu ai zis nimic despre concursuri de pescuit, bani si distractie. Nu intra in planurile pe 2010?
Am discutat doar de planurile de interes general. Despre pescuit scriu mai mult aici. Legat de carti, poti incepe cu cele din postul precedent. Un an fain sa ai!
wow
…
Voluntariat – da.
Lectura – da (dar mai mult “digitala”) + ca de la o vreme, am ceva “alergie” la TV-uri.
Limbi straine – nu. Limba engleza ce o mai “studiez”, sa o stapanesc bine
Nutritie si sport – da si aici, trebuie sa parasesc alimentatia dezechilibrata si sa ajung la una echilibrata, cat mai repede (deoarece am avut si inca mai am probleme grave, zic eu, de sanatate.. si nu e vina mea). Pentru partea cu sport-ul, am un “program” ciclist”, in casa (afara mai tarziu) si exercitii de mentinere a corpului “zvelt” (chiar daca is slab, incerc incet dar cu rezultate, sa pun altceva decat grasime).
dupa cum spune un draft* din email-ul meu, am adunat in jur de 15 “proiecte” pentru acest an, din care 7 sunt foarte complicate, iar unul dintre ele, cel mai “neobisnuit” si mai mare dintre toate, candideaza la “cel mai mare lucru facut de mine pana acum” si care are sanse mari sa si fie castigatorul.
Si da.. cateva din ele, au printre altele si “generare de stare de bine” pentru Romani in special.
Trebuie sa ma tin de angajamente, iar totul va fi bine
All the best
INfinit, am citit de cuarand un articol despre “trebuie”, si mi-a sarit in ochi faptul ca a aparut de doua ori la tine in comentariu. Ideea era ca “trebuie” duce in spate o presupunere a neputinței, si ca o metoda de e evita asta este eliminarea lui din limbaj si inlocuirea cu “vreau sa X pentru ca Y”. E de remarcat ca adesea Y se dovedeste a fi foarte interesant.
INfinit, mult succes, think big si da-i bataie!
@Gab: Pot, dar nu sunt lasat sa-mi duc la bun sfarsit proiectele, sau macar sa lucrez la ele, de multe ori am renuntat la proiecte ce ma bucurau, ca nu traiesc degeaba pe planeta asta. Dar mai sunt momente cand da sa scape “autocontrolul”, dar tot reusesc sa ma controlez si dupa cateva momente, sa am mintea linistita si sa-mi mentin “planul” ca vreau acel lucru sa fie realizat, indiferent de consecinte. N-am sa incep sa vorbesc sau sa ma plang aici de viata mea de pana acum, dar poate voi scrie o carte, pentru ca e foarte interesanta
. N-am sustinerea morala din partea unor persoane ce normal ar fi trebuit sa o faca, dar chiar nu-mi pasa, eu imi vad de drum, de vise si mai ales, de lucru, “pentru ca Dumnezeu iti da, dar nu-ti pune si-n traista” . Eu doar ma chinui sa reusesc 
.., primele rezultate se vor vedea cel mai devreme prin luna mai.
“Trebuie a trecut in somaj tehnic, urmand ca mai tarziu sa-l dau afara din minte”.
Iar Cel mai mare lucru pe care vreau sa-l fac in acest an e tinut “secret” din cauza ca pare o aberatie” a unui “pusti” si pentru ca vreau sa fie o surpriza.
(am citit acum acel articol, si da! incet dar sigur, ma indepartez de “normalitatea” din Romania, ca trebuie sa faci aia si cealalta). Sint de parere ca daca gandesti singur ce vrei sa faci in viata, te va ajuta foarte mult, iti va oferii o stare de bine “naturala”. Atunci cand altii gandesc pentru tine “ca tu trebuie sa lucrezi aici, ca asta iti e soarta si trebuie sa te conformezi” e grav rau. N-am sa scriu nici ce voi face in viitor, pentru ca unii ma vor crede “un mare aberant” si ca nu sint capabil sa traiesc “romaneste”, nu vreau sa fac ceea ce nu-mi place, chiar nu-mi place stilul de viata “tipic romanesc”. Imi mentin ideea ca mai bine e sa faci (responsabil) ceea ce vrei…si, dupa cum motto-ul meu preferat zice: Sa-ti urmezi visele! . Simplu, nu vreau sa traiesc “romaneste” si incerc sa scap si de ultimele semne “de comportament romanesc” sau “nepotrivit”. Dupa ce ca sint o fire mai “ciudata”, ca nu fac ce “face si lumea normala” , lucruri normale in Romania. Pe scurt, eu sint un tip aparent simplu outside si complex inside, un tip ce se “auto-actualizeaza”, de fiecare data cand are ocazia, sau nevoia, sa o faca.
In final zic, ca daca nu ma trezeam acum cativa ani, astazi eram unde “trebuia”. Dar n-am lasat ca “normalitatea” sa-mi stabileasca si mie viitorul. V-ati uimii cand (daca) voi lansa o carte despre “minunata mea copilarie” romaneasca… a avut de toate.
@Adi: multumesc la fel !
Îmi sună rezonabil, mai ales dacă zici că nu lași normalitatea să-ți stabiliească viitorul. Îți urez și eu succes.